Mişcarea anarhistă „Black Lives Matter”, propusă la Premiul Nobel pentru Pace

Mișcarea anarhistă împotriva „inegalităților” rasiale „Black Lives Matter” (BLM), relansată anul trecut după moartea lui George Floyd, a fost propusă la Premiul Nobel pentru Pace de către un parlamentar norvegian, apare pe mai multe agenții internaționale de știri, printre care The Guardian, Le Figaro, USA Today.

Înființată în 2013 în Statele Unite, mișcarea „a devenit una dintre cele mai puternice mișcări mondiale în lupta împotriva nedreptății rasiale”, a declarat sâmbătă pentru AFP un deputat din cadrul Stângii Socialiste (SV), Petter Eide.

„Ea a apărut acum câțiva ani în Statele Unite (…), iar apoi s-a extins în multe alte țări, consolidând conștientizarea importanței luptei împotriva injustiției rasiale”, spune el.

„Black Lives Matter” nu este o mișcare pașnică de protest. Este o mulțime marxistă revoluționară care urmărește transformarea totală a societății moderne.

În realitate, mișcării BLM nu-i pasă de viețile persoanelor de culoare, pentru că altfel ar exista mai mult ultraj față de recentele violențe din comunitățile de culoare care ucid mai mulți semeni ai lor, și nu ar mai căuta anarhia „desființării poliției” care va demoraliza aplicarea legii și va crește numărul crimelor.

„Protestăm de săptămâni, luni întregi, spunând că „viețile persoanelor de culoare contează”, spune John Ayala, care și-a pierdut nepoata în urma unor împușcături în Washington D.C. Viețile persoanelor de culoare par să conteze doar când poliția împușcă o persoană de culoare. Cum rămâne cu toate crimele care se produc între persoanele din comunitățile noastre?”

De la moartea lui George Floyd în Minneapolis, „Black Lives Matter” și-a arătat adevăratele culori ca o mișcare anarhică violentă care terorizează America.

În ultimele luni, anarhiștii violenți au incendiat afacerile persoanelor de culoare și ale minorităților, au distrus cartiere minoritare, au ucis un șef de poliție de culoare, au vandalizat monumente ale drepturilor civile, au ocupat centrele orașelor și au dat foc mai multor biserici.

Deși s-a agravat în anul 2020, „Black Lives Matter” a fost întotdeauna violentă. Liderii mișcării știau. Activiștii știau. Politicienii știau și ei. Chiar și mass-media știa, dar mass-media mainstream nu a îndrăznit să o spună. Din contră, mass-media va transmite literalmente din fața unei secții de poliție incendiate și îi va caracteriza manifestația drept „un protest”.

În timp ce se grăbea să relateze că protestele sunt pașnice și ale celor asupriți de puterea politică, proteste care adesea rezultau în incendierea unor clădiri, furturi din magazine și schimburi de focuri cu oamenii legii, mass-media s-a grăbit să condamne pe oricine expunea părerile rău intenționate ale platformei anarhiste „Black Lives Matter”.

Cu doar câteva săptămâni înainte de moartea lui Floyd, mass-media mainstream a intensificat isteria față de manifestațiile împotriva odinelor de izolare ale orașelor și statelor  și împotriva ordinelor de închidere a lăcașelor de cult, numindu-i pe americanii care protestau pentru libertățile lor „proști, sinucigași, egoiști, rasiști (pentru că ar putea transmite virusul persoanelor de culoare), iresponsabili, nedemni de atenție medicală și periculoși.”

Acoperirea media a revoltelor de „justiție socială” marchează, de asemenea, un contrast puternic cu modul în care protestele „Tea Party” au fost prezentate de Democrați și mass-media în urmă cu aproape un deceniu.

Zeci de mii de persoane – parlamentari şi miniștri din toate ţările, foşti laureaţi, unii profesori universitari desemnaţi – sunt abilitaţi să propună o candidatură la Premiul Nobel pentru Pace.

Candidaturile, care este necesar să fie trimise până la data-limită de 31 ianuarie, sunt în general ținute secrete, dacă cei care le promovează aleg să nu le dezvăluie.

0 0 votes
Article Rating

Comentarii

Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Alte Materiale

0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x