Ion Damian: Argumente în oglindă

Ion Damian: Argumente în oglindă

„De aceea, preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, ci știți  osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.” 1 Corinteni 15:58

Vegheațifiți tari în credințăfiți oameni, întăriți!” 1 Corinteni 16:13

Argumentele distanțării, izolării:

  1. Înțelegerea mesajelor publice

Mesajele publice cer distanțarea dintre oameni. Mai întâi a fost folosit termenul de „distanțare socială”, iarmai apoi acesta a fost înlocuit cu „distanțarea fizică” fiindcă s-a înțeles  primul termen transmite un mesaj negativ. Mesajele publice de genul „fiecare pe cont propriu” au un impact negativ la nivel psihologic, însă este nevoie de mesaje publice care să dea sentimentul de securitate. Cine transmite astfel de mesaje?

  1. Percepția socială

Se observă, un obiceicare s-a format în perioada pandemiei: reacția unora față de persoanele care nu respectă restricțiile. Astfel, comportamentul altora devine un răspunsla o presiune socială.

  1. Experiența personală

Sunt experiențe personale care, deși sunt subiectiv-afective, determină schimbări de comportamente și noi obiceiuri de viață.

  1. Teama de boală și alte temeri

În dorința sa de bine omul fuge de orice i-ar putea aduce vreo problemă de sănătate. În orice vremuri omul luptă să nu se imbolnăvească, mai ales în zilele de pandemie.

  1. Cetățenia activă

Peste tot în lume se pune accentul pe cetățenia activă, pe spiritul civic, pe implicarea cetățenilor pentru rezolvarea problemelor sociale.

  1. Grija față de sine și față de alții

Este efortul pe care toți trebuie să îl depună pentru a se păzi pe sine, cât și pe alții. Este sădită convingerea că în acest fel se ajunge la liman.

  1. Ascultarea de autorități

Într-o societate unde nu este anarhie, cetățenii respectă regulile. Într-o societate democratică comportamentul antisocial este sancționat.

Argumentele participării la părtășia Bisericii:

  1. Înțelegerea mesajului Scripturii, al rolului Bisericii

Credincioșii fac parte din Trupul Domnului Isus Cristos și împreună sunt MireasaBiserica Sa. Deși relația cu Dumnezeu este personală, Trupul, Biserica, Mireasa Mântuitorului include toți credincioșii.

Din El tot trupul, bine închegat și strâns legat, prin ceea ce  fiecare încheieturăîși primește creșterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsură ei, și se zidește în dragoste.” Efeseni 4:16.

„pentru  noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui.” Efeseni 5:30.

„El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul, Cel întâi născut dintre cei morți, pentru  în toate lucrurile  aibă întâietatea.” Coloseni 1:18.

„Și Duhul și Mireasă zic: „Vino!”, și cine aude  zică: „Vino!”, și celui ce îi este sete  vină; cine vrea  ia apă vieții fără plată!” Apocalipsa 22:17.

  1. Percepția creștină

Credincioșii trăiesc în lume, însă înțeleg viața în mod duhovnicesc și se poartă și acționează după Cuvântul lui Dumnezeu.

Așa , de acum încolo, nu mai cunoaștem pe nimeni în felul lumii; și, chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuși acum nu-L mai cunoaștem în felul acestacidacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dusiată  toate lucrurile s-au făcut noi.” 2 Corinteni 5:16-17

„Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; și nici nu le poate înțelege, pentru  trebuie judecate duhovnicește.” 1 Corinteni 2:14.

  1. Relația personală cu Dumnezeu

Relația cu Dumnezeu este una a experienței personale. Lucrarea lui Dumnezeu este materializată în viața credinciosului. Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu și lucrarea Duhului Sfânt sunt trăite real.

„Noi suntem martori a tot ce a făcut El”. Faptele apostolilor 10:39A.

„Știm că Fiul lui Dumnezeu a venit și ne-a dat pricepere  cunoaștem pe Cel ce este adevăratȘi noi suntem în Cel ce este adevăratadică în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevărat și viață veșnică.” 1 Ioan 5:20.

  1. Grija pentru sănătatea sufletului și pentru viața spirituală

Standardul înalt al sănătății fizice ar trebui să indice spre un standard cel puțin la fel de înalt pentru sănătatea spirituală. La ce ajută sănătatea în trup și boală în suflet?

„Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ți meargă bine, și sănătatea ta  sporească tot așa cum sporește sufletul tău.” 3 Ioan 1:2.

„Și ce ar folosi unui om  câștige toată lumeadacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul sau?” Matei 16:26.

Mulți creștini și-au pierdut sănătatea pentru lucrarea lui Dumnezeu, iar alții au fost martirizați. Relevant este exemplul lui Epafrodit:

Filipeni 2:25-30 „…Ce-i drept, a fost bolnav și foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Și nu numai de el, ci și de mine  n-am întristare peste întristareCăci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte și și-a pus viață în joc,   împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.”

Domnul Isus spune „Căci oricine va vrea și scape viață, o va pierde; dar oricine își va pierde viață din pricina Mea și din pricina Evangheliei, o va mântui.” Marcu 8:35.

  1. Responsabilitatea de cetățean al cerului

Dacă se vorbește despre cetățenie activă și spirit civic în societate, credinciosul trebuie să aibă cu atât mai mult responsabilitatea  de cetățean al cerului, a patriei cerești spre care se îndreaptă (Evrei 11:16).

„Așadar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai caseici sunteți împreună cetățeni cu sfinții, oameni din casa lui Dumnezeu,” Efeseni 2:19.

„Dar cetățenia noastră este în ceruri, de unde și așteptăm  Mântuitor pe Domnul Isus Hristos.” Filipeni 3:20.

  1. Grija față de credincioși și față de lucrarea lui Dumnezeu

Implicarea activă și proactivă a credinciosului rămâne, conform Scripturii, indiferent de vremuri și circumstanțe.

„Ajutați pe sfinți când suntîn nevoie. Fiți primitori de oaspeți.” Romani 12:13.

„Noi, care suntem tari, suntem datori  răbdăm slăbiciunile celor slabi și  nu ne placem nouă înșine.” Romani 15:1.

„Să veghem unii asupra altora,   ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune.” Evrei 10:24.

  1. Ascultarea față de Dumnezeu

Afirmația „Trebuie  ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” rămâne o declarație de credință și un comportament al creștinilor încă din primul veac. Această a fost o provocare încă de la începutul istoriei Bisericii.

„Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ce  poruncesc Eu.” Ioan 15:14.

„Cine are poruncile Mele și le păzește acela  iubeșteși cine  iubește va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi și  voi arată lui.” Ioan 14:21.

„Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie  ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” Faptele apostolilor 5:29.

„Adevăratadevărat va spun  cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecatăci a trecut din moarte la viață.” Ioan 5:24.

„Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultați, pentru  nu sunteți din Dumnezeu.” Ioan 8:47.

În concluzie, pentru creștin, argumentele Biblice vor prima mereu în fața oricăror altor argumente. Nu există argumente mai puternice decât cele Scripturale!

„De aceea, preaiubitii și mult doritii mei frați, bucuria și cununa mearămâneți astfel tari în Domnul, preaiubitilor!” Filipeni 4:1.

Păstor Ion Damian

Originea articolului: ȘtiriCreștine.ro

0 0 votes
Article Rating

Comentarii

Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Versetul Zilei

Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta și cu adevărul.

Articole Recente

Urmăreștene

Video

Alte Materiale

0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x