Conform organizației de monitorizare a libertăţii religioase, Open Doors, dictaturile și restricțiile privind activitatea creștină arată faptul că fostele țări ce au făcut parte din fosta U.R.S.S. au revenit aceleaşi limite impuse asupra libertății lor ca și acum 30 de ani.
Pe 18 august 1991, președintele sovietic Mihail Gorbaciov era plasat în arest la domiciliu în timpul unei lovituri de stat de către membri de rang înalt din propriul său guvern, forțe militare și de poliție.
Deși lovitura de stat e eşuat trei zile mai târziu,ea a fost un moment esențial în disoluția URSS, care s-a prăbușit în decembrie 1991.
În ciuda avantajelor și a noilor libertăți câştigate după momentul prăbuşirii U.R.S.S., cât de mult s-a schimbat de fapt pentru creștinii care trăiesc în Europa de Est și Asia Centrală în ultimii 30 de ani?
Premier News a stat de vorbă cu Willem Hollander, care a lucrat mult în regiune și este responsabil cu relațiile internaționale pentru Open Doors.
Premier: Au trecut 30 de ani de la începutul sfârșitului pentru Uniunea Sovietică. Cum s-a schimbat viața creștinilor care au trăit aceste schimbări?
Willem Hollander: Da, acum 30 de ani, a fost foarte mult optimism. Am locuit acolo în primii doi ani. Creștinii erau foarte deschiși, erau liberi, puteau începe biserici – unul dintre prietenii mei a construit de fapt o biserică. Cam aşa au stat lucrurile în primii zece ani. Și apoi încet, lucrurile s-au degradat, misionarii străini au fost daţi afară, proiectele creștine au fost închise. Deci, guvernul a strâns șurubul și a controlat mișcarea creștină. În special în ultimii 10 – 15 ani, lucrurile s-au întors la cum erau sub comunism, însă acum sub controlul unor regimurile locale. Deși libertăţile variază din punct de vedere regional, există diferențe între diferite republici și țări, dar, în general, se poate spune că nu mai este cu mult diferit decât era înainte de independență.
Premier: Trebuie să fie atât de deprimant pentru oamenii care au trăit în perioada Războiului Rece și au crezut că „totul se va îmbunătăți când vom trece peste acest lucru” și apoi situaţia să revină la cum era înainte. Cum se simte asta?
W.H.: Cred că sunt frustrați de asta și oamenii speră cu adevărat la tot ce este mai bun, că lucrurile vor reveni la cum era până acum câțiva ani. Dar situaţia nu arată prea bine. Chiar în această dimineață, un prieten mi-a spus că este o „democrație controlată”, „libertate controlată” cu care se confruntă. Așadar, unele lucruri sunt permise, dacă presa occidentală sau diplomații occidentali sunt prin preajmă și se uită la ea, dar în momentul în care ochii lor sunt întorși într-o altă direcție, lucrurile devin din nou ceva mai dure. Deci da, asta nu este libertatea pe care o așteptau.
Premier: Care țări o duc cel mai rău, în mod evident U.R.S.S. a cuprins o mulțime de țări diferite. Deci, unde ar trebui să ne prioritizăm rugăciunile?
W.H.: În Turkmenistan este cel mai rău. Ţara ar putea fi comparată cu o Coree de Nord a Asiei Centrale, într-adevăr nu este un loc bun pentru a fi ca creștin. Este foarte secret acolo, deci este probabil prioritatea numărul unu în rugăciune. Și apoi pentru celelalte republici din Asia Centrală, cu ceea ce se întâmplă în Afganistan, oamenii se îngrijorează că ar putea veni și peste granițe, deoarece au existat deja refugiați. Și se știe că deja unii talibani sunt infiltraţi printre refugiați. Deci există această preocupare. Cred că acesta este următorul mare motiv de rugăciune, să ne rugăm cu adevărat împotriva extremismului islamist care se întâmplă în aceste țări.
Premier: Stau lucrurile în mod diferit pentru diverse confesiuni? Se ştie că Biserica Ortodoxă are o legătură strânsă cu statul rus, deci dacă ești creștin ortodox ești bine?
W.H.: Asta e corect. Dacă ești ortodox și rămâi cu biserica tradițională, ești în regulă, atâta timp cât îți profesezi credința între zidurile bisericii. Nu exista să faci tabere pentru adolescenți sau tabere pentru copii, totul trebuie să se desfăşoare în interiorul zidurilor bisericii și chiar în între zidurile bisericii, trebuie să fii atent la ceea ce spui. Dar în cadrul bisericilor tradiționale, este mai bine, cu siguranță în Rusia, unde Biserica Ortodoxă este într-o strânsă legătură cu Guvernul. Situaţia este un pic diferită în republici, pentru că acolo biserica tradițională este mult mai mică. Dar majoritatea grupurilor creștine se confruntă cu aceeași presiune, cu excepția cazului în care pastorul este foarte pro-guvernamental și are prieteni în locuri înalte, atunci ar putea exista mai multe libertăți.
Premier: În cele din urmă, ați menționat că ne putem ruga pentru Turkmenistan. Mai este ceva pentru care ne putem ruga mai general pentru întreaga regiune?
W.H.: Cred că disponibilitatea Bibliei este importantă. Nu este ușor să obții o Biblie care este principala carte pentru noi ca şi creștini și să ne rugăm ca toți creștinii să poată obține o copie a Bibliei în unele dintre aceste țări, asta ar fi chiar foarte bine.
Originea articolului: ȘtiriCreștine.ro