Nu este nou scandalul testelor pe care Agenţia suedeză pentru Imigraţie le folosește pentru a determina care dintre musulmanii convertiţi la creștinism și care cer azil în ţară sunt convertiţi doar cu numele. Însă un experiment recent demonstrează că întrebările sunt atât de grele și irelevante, încât nici majoritatea creștinilor suedezi nu ar trece testul.
Suedia este o ţară care se mândrește cu generozitatea ei. Deși tradiţional este o ţară care și-a apărat omogenitatea etnică, în al Doilea Război Mondial s-a deschis către refugiaţii care fugeau din calea nazismului. Mai întâi i-a primit pe norvegieni, apoi pe estonieni și pe alţi evrei baltici, apoi și pe danezi. Odată acest capitol încheiat, primirea necondiţionată a refugiaţilor a devenit un simbol pentru angajamentul naţiunii la anumite principii morale.
Suedia a construit un sistem care să le ofere refugiaţilor aceleași beneficii sociale ca propriilor cetăţeni. În anii 1980, a acceptat refugiaţi din Iran, Eritreea, Somalia, iar în anii 1990 a venit rândul celor din fostul bloc sovietic. Atunci, Suedia accepta în jur de 40.000 de refugiaţi pe an, cifră care s-a dublat până în prezent. La vârful crizei din 2015, aproximativ 10.000 de refugiaţi căutau azil în Suedia în fiecare săptămână. Cu o populaţie de 9,5 milioane de locuitori, Suedia a acceptat dublul procentului de refugiaţi per capita faţă de Germania, atingând rapid limita superioară de capacitate.
În noiembrie 2015, deja 41% dintre suedezi credeau că guvernul acceptă prea mulţi refugiaţi. În septembrie 2015, doar 29% credeau acest lucru. În doar câteva luni, Suedia și-a închis porţile, impunând seturi noi de reguli, mult mai stricte, pentru cei care aveau să primească azil. Prin urmare, în ianuarie 2016 se anunţa deportarea a 80.000 de refugiaţi.
Doi ani mai târziu, presa scria despre un test folosit de Agenţia suedeză pentru Imigraţie pentru a vedea dacă cei care cer azil în baza faptului că sunt persecutaţi pentru religia lor creștină în ţara de origine chiar sunt creștini sau doar s-au convertit cu numele pentru a putea cere azil. Testul este deosebit de greu, conţine întrebări „tehnice” despre Biblie, religiile și sărbătorile creștine și nu ar fi tocmai relevant pentru a putea determina sinceritatea credinţei.
Avocatul specialist în imigraţie Serpil Güngör a declarat pentru televiziunea publică suedeză că întrebările sunt „groaznice” și că de multe ori trebuie să obiecteze în timpul interviului, fiindcă întrebările sunt prea complexe și irelevante. În același timp, mai multe biserici suedeze au alcătuit un ghid „tehnic”, care să îi ajute pe azilanţi să poată răspunde la potenţiale întrebări, cum ar fi: „Câte cărţi are Noul Testament?”, „Care este diferenţa dintre Biserica Protestantă și Biserica Ortodoxă?” sau „Ce însemnătate are Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor?”.
Și mai rău de atât este faptul că, fiind o ţară foarte secularizată, autorităţile suedeze au inclus în test întrebări care trădează o interpretare seculară și culturală a Bibliei și a credinţei creștine, cum ar fi: „Ce părere ai despre faptul că Noul Testament este atât de anti-femei?”.
„Este o catastrofă. Creștini sinceri sunt deportaţi în ţări unde sunt persecutaţi pentru simplul fapt că oficialii guvernului suedez sunt incompetenţi și ostili creștinismului”, declară Micael Grenholm, redactor-șef al publicaţiei Pentecostals and Charismatics for Peace Justice. Grenholm și-a alcătuit propriul test, în baza întrebărilor reale la care trebuie să răspundă azilanţii, care, odată pus pe internet, a devenit repede viral. În patru zile, mai bine de 100.000 de oameni, pastori, teologi, celebrităţi, au făcut testul și au pus rezultate pe social media, generând o dezbatere despre ce…
Articol preluat de la Stiri Crestine | Info Crestin | Actualitate Crestina Online